2 octombrie 2026 || Iaşi – Conacul Golescu – Muzeul Automobilului Românesc – Piteşti

Plecare din Iaşi la ora 6⁰⁰ din parcarea Cinema Victoria. Prima vizita va fi la Conacul Golescu care a fost construit în anul 1640 de către boierii Vișa din Golești şi Stroe Leurdeanu. Conacul este o clădire deosebită prin faptul că este singura construcție laică fortificată din sudul Carpaților păstrată până azi, combinând elemente ale tradiției arhitecturale românești cu influențe orientale și occidentale. Un moment istoric semnificativ este prima noapte petrecută de regele Carol I pe pământ românesc tocmai la conac, în 1866. În salonul de iarnă al conacului sunt expuse astăzi piese inedite precum tronul regilor României și biroul regelui Carol I. Următoarea oprire va fi la Muzeul Automobilului Românesc din Câmpulung Muscel, care este un muzeu dedicat istoriei și pasiunii pentru automobilele fabricate în România – un loc inedit unde putem vedea vehicule românești clasice și rare, dar și piese, documente și obiecte care spun povestea industriei auto naționale. O colecție de ~20-50 de automobile românești, de la mașini produse de Dacia, ARO, Oltcit și IMS, până la modele rare sau unicat, inclusiv vehicule de teren istorice și chiar exemplare mai puțin întâlnite în alte muzee.

Cazare în Piteşti – hotel 3***.

3 octombrie 2026 || Conacul Brătienilor – Muzeul Satului Goleşti – Conacul Brâncovenesc – Conacul Drugănescu – Mrea Drugănescu – Bucureşti

Mic dejun. Traseul ne conduce la Conacul Brătienilor, numit ca şi satul în care se care se află, Florica, în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu, este unul din cele mai frumoase domenii boiereşti din România, păstrat foarte bine până în zilele noastre (cu excepţia obiectelor, mobilelor şi a cărţilor din interior, risipite aiurea în anii regimului comunist). Este conacul în care s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, o adevărată dinastie civilă care a dat ţării nu mai puţin de trei prim-miniştri, dintre care primii doi – Ion şi Ionel Brătianu – au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne, de numele primului legându-se războiul Independenţei, cel de-al doilea realizând – tot în urma unui război – Unirea din 1918 şi reformele ce au stat la baza democraţiei interbelice. Continuăm cu Muzeul Satului Piteşti – Goleşti – locul unde tradiţia şi istoria se îmbină perfect. Intrarea în muzeu se face prin foişorul lui Tudor Vladimirescu. Se zice că revoluţionarul şi-ar fi petrecut aici ultimele zile, având tabăra de panduri instalată chiar la Goleşti. Printre personalităţile care au mai poposit la domeniul de la Goleşti, se numără: Constantin Brâncoveanu, Matei Basarab, Nicolae Bălcescu şi Carol I. Ne deplasăm spre Potlogi, unde vizităm Conacul Brâncovenesc. Născut ca un fenomen artistic de sinteză între elemente autohtone și cele de influență atât orientală, cât și occidentală, între tradiție și inovație artistică, stilul brâncovenesc a biruit peste timp. Complexul monumental, care se întinde pe o suprafață de 23.000 de metri pătrați, era alcătuit din mai multe elemente: poarta de intrare, încăperile corpului de gardă, locuinţele slujitorilor curţii, cuhnia, droşcăria, vechea casă boierească și, evident, cel mai important, palatul. Continuăm cu Conacul Drugănescu care este o construcție boierească veche. Conacul păstrează farmecul arhitecturii tradiționale românești și este legat de istoria familiilor boierești care au marcat viața economică și socială a zonei. De-a lungul timpului, clădirea a avut diverse destinații, fiind un reper local important și un martor al trecutului rural muntenesc. Ultima vizită a zilei va fi Mănăstirea Drugănescu care este cunoscută mai ales pentru pictura sa deosebită, realizată de părintele Arsenie Boca între anii 1968–1983. Pictura impresionează prin stilul neobișnuit, expresiv și profund simbolic, diferit de canoanele clasice, atrăgând numeroși pelerini și vizitatori. Mănăstirea, aflată într-un cadru liniștit, pe malul Argeșului, este un loc de reculegere și spiritualitate, foarte căutat pentru atmosfera sa aparte.

Cazare în Bucureşti – hotel 3***.

4 octombrie 2026 || Palatul Mogoşoaia – Conacul Hagianoff – Conacul Marghiloman – Iaşi

Mic dejun. Povestea Palatului Mogoşoaia a început în urmă cu sute de ani, atunci când Constantin Brâncoveanu a ridicat o biserică pe domeniul de la Mogoşoaia, purtând hramului Sfântului Gheorghe. Uşor-uşor, palatul a început să prindă viaţă, iar construcţia acestuia s-a terminat în jurul anului 1702. Aflat la 15 km de Bucureşti, palatul păstrează şi astăzi, în spatele porţilor mari, o aromă specială: un parfum puternic de război, împletit cu o mireasmă suavă de dragoste. Următoarea vizită va fi la Conacul Hagianoff – un monument de arhitectură unic pentru zona Urzicenilor, a fost construit la începutul anului 1899 în stil eclectic cu elemente de arhitectură clasice și romantice, după planurile unui arhitect elvețian. Conacul a fost construit la cererea lui Ion Hagianoff – fost ministru de externe bulgar, refugiat în Principatul Românesc din motive politice. Ultima vizită va fi la Conacul Marghiloman, cunoscut astăzi ca Vila Albatros, a aparținut omului politic Alexandru Marghiloman, una dintre cele mai importante figuri ale României de la începutul secolului XX. Construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, conacul îmbină eleganța arhitecturii occidentale cu elemente clasice, fiind înconjurat de un parc dendrologic deosebit. Vila Albatros a fost reședința preferată a lui Marghiloman și locul unde acesta a primit numeroși oameni politici și membri ai elitei vremii. Conacul este celebru și pentru faptul că aici s-a decis, în 1918, semnarea documentelor privind Unirea Basarabiei cu România. Ne continuăm drumul spre casă şi în cursul serii vom sosi în Iaşi.