5 august 2026 || Iaşi – Oradea

Plecare din Iaşi la ora 6⁰⁰ din parcarea „Cinema Victoria” spre Oradea, unde vom ajunge în cursul serii. Seara, o puteţi petrece în centrul oraşului.

Cazare în Oradea – hotel 3***.

 

6 august 2026 || Oradea

Mic dejun. Începem vizita cu un tur pietonal ce va cuprinde: Cetatea Oradei, Catedrala Episcopala Învierea Domnului, parcul 1 Decembrie, centrul istoric, Piața Unirii, Palatul Vulturul Negru, Biserica cu Lună, Piața Regele Ferdinand, Complexul Baroc, Catedrala Romano-Catolică, Muzeul Țării Crişurilor. Toată ziua va fi dedicată oraşului Oradea (tur pietonal şi vizite la obiectivele turistice).

Cazare în Oradea – hotel 3****.

 

7 august 2026 || Peştera Meziad – Peştera Urşilor – Muzeul Etnografic Flutur din Chişcău

Mic dejun. Prima oprire va fi la Peștera Meziad – este una dintre primele peșteri amenajate și mult timp una dintre cele mai lungi peșteri din România (4.750 m lungime cu mai multe nivele). Aceasta are statutul de rezervaţie naturală, datorită bogăţiei şi diversităţii formațiunilor de peșteră, precum şi prezenţei unei bogate faune cavernicole (una dintre cele mai mari colonii de lilieci din România). Continuăm cu Peştera Urșilor care a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite existente, cât și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă – Ursus spelaeus – care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Pe lângă acesta au mai fost descoperite și fosile de capră neagră, ibex, leu și hienă de peșteră. Ultima vizită a zilei va fi la Muzeul Etnografic Flutur din Chişcău. În 1981, proprietarii, Aurel și Lucreția Flutur achiziționează o gospodărie în Chișcău, satul natal, în care amenajează un muzeu. Lumea satului tradiţional este reprezentată prin obiecte de uz casnic și gospodăresc, port popular, în domeniul ceramicii prin blide, oale și ulcioare provenite din centrele de olărit renumite din zonă: Criștior, Cărpinet, Leheceni, Săliște de Vașcău și altele. Sunt reprezentate meșteșugurile și ocupațiile tradiționale: fierăritul, mineritul, pielăritul, opincăritul, dogăritul, olăritul, agricultura, (unelte și utilaje agricole, dintre acestea menționăm un plug de lemn) viticultura, apicultura, oieritul.

Cazare în Vârtop – hotel 3***.

 

8 august 2026 || Roşia Montană – Casa Memorială Crişan – Țebea – Muzeul Aurului – Muzeul Mineral

Mic dejun. Dimineaţă devreme pornim spre Roşia Montană, localitate minieră veche de mai bine de 2000 de ani, situată în centrul Munţilor Apuseni. Vizităm Muzeul Mineritului – Galeriile Romane, care este un obiectiv istoric și turistic unic în România, dedicat istoriei mineritului aurifer din zona Roșia Montană. În subteranul muntelui Orlea există o rețea impresionantă de galerii miniere sapate încă din perioada ocupației romane, acum aproape 2 000 de ani, parte dintr-un sistem vast de tuneluri care se întind pe zeci de kilometri. Doar un fragment de câteva sute de metri este deschis publicului ca traseu de vizitare, parte din expoziția muzeală amenajată la baza galeriei. Ne deplasăm pe ruta Abrud – Pasul Vulcan şi vizităm Casa Memorială Crişan, care este dedicată lui Gheorghe Crișan, unul dintre conducătorii Răscoalei din 1784, alături de Horea și Cloșca. Casa este o reconstrucție a locuinței țărănești din secolul al XVIII-lea, realizată pentru a reda atmosfera vremii în care a trăit eroul. În interior pot fi văzute obiecte tradiționale și informații despre viața lui Crișan și despre contextul istoric al răscoalei. Este un loc simbolic, care păstrează vie memoria luptei țăranilor români pentru drepturi și libertate. Oprim la Țebea, la mormântul şi gorunul lui Horea (pe numele său real Vasile Nicola, unul dintre conducătorii răscoalei ţărăneşti din 1784). Continuăm cu Muzeul Aurului de la Brad, care adăpostește o colecție impresionantă de peste 1.300 de exponate, majoritatea pepite și forme naturale rare de aur provenite din Munții Apuseni. Ziua o încheiem cu Muzeul Mineral Toda din Crişcior, un adevărat colecționar pasionat de minerale, pe care le-a adunat într-un minunat muzeu.

Cazare în Vârtop – hotel 3***.

 

9 august 2026 || Mănăstirea Lupşa – Dealul cu Melci – Cascada Pişoaia – Mănăstirea Albac – Peştera Poarta lui Ionele

Mic dejun. Începem ziua cu vizitarea Mănăstirii Lupşa, una dintre cele mai vechi aşezări monahale de pe valea Arieşului. Admirăm: Dealul cu Melci și Cascada Pișoaia (două rezervaţii aflate pe teritoriul administrativ al comunei Vidra, în Munţii Apuseni). Cascada Pişoaia, cunoscută şi sub numele de Cascada Miresii, căderea de apă se realizează de la ~18 m înălţime, cu un front de despletire a firului apei de 25 metri pe abruptul stâncos pe care se scurge. Dealul cu Melci, din punct de vedere geologic, reprezintă un conglomerat de gresii şi marne în care au fost încrustate zeci de specii de moluşte. Datorită presiunii şi a acţiunii timpului, în milioane de ani, bancuri imense de melci s-au pietrificat, rezultând rezervaţia din prezent. Vizităm Muzeul Memorial „Avram Iancu” de la Inceşti care evocă personalitatea legendară a lui Avram Iancu (1824 – 1872), avocat român, unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 – 1849 din Transilvania, născut la Vidra, vechiul nume al acestei localități. Este o casă tipic moțească, din 1801, cu acoperiș țuguiat și terminat cu patru arcade semicirculare. Continuăm cu Mănăstirea Albac, situată într-un loc pitoresc pe râul Arieş. Ultimul obiectiv al zilei va fi Peştera Poarta lui Ionele, situată în Parcul Natural Apuseni (este una dintre cele mai importante peșteri din Cheile Ordâncușii).

Cazare în Vârtop – hotel 3***.

 

10 august 2026 || Vârtop – Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie din Topliţa – Iaşi

Mic dejun. Vizităm Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie din Topliţa, de la poalele munţilor Călimani, care a fost fondată în 1928 de patriarhul Dr. Elie Miron Cristea. Fără îndoială, cea mai spectaculoasă şi valoroasă parte a complexului de clădiri este reprezentată de biserica monument a mănăstirii, aşa numita Biserică de la Stânceni, care a fost construită în 1847 şi mutată la Topliţa în 1910. Clădirea este o capodoperă de arhitecturii populare, cu soluţiile arhitecturale specifice ale meşterilor moldoveni, cu arcuri făcute din lemn. Intrarea în biserică, de tip portic, se află pe partea sudică, este decorată cu arcuri susţinute de coloane sculptate şi are deasupra un mic turnuleţ. Pereţii sanctuarului formează un pentagon, care este acoperit de un dom octogonal. Bolta naosului are formă semi-cilindrică, şi este aşezată pe o fundaţie de formă octogonală, care este lungită în direcţia dest-vest. Ne continuăm călătoria spre Iaşi, unde vom ajunge în cursul serii.